Omul care nu are nevoie de cuvinte pe Facebook

Raed Arafat nu va avea niciodată nevoie de un specialist în PR. Și nici de cineva care să-i facă mententanță pe pagina de Facebook.


M-am alăturat de curând celor aproape 1500 de prieteni, cu ghilimele mai mari sau mai mici, de pe pagina de Facebook a lui Raed Arafat. Am constatat la un scroll rapid prin ultimele luni de activitate de pe pagina lui principală (”wall”) că acest om nu a scris niciodată nimic acolo, exceptând vreo două răspunsuri scurte. Și totuși, pagina era plină de mesaje și mai dinamică decât multe alte pagini atent întreținute de titulari (sau de PR-ul lor). Toți prietenii lui Raed, în proporție covârșitoare doar admiratori ca și mine, îi lăsau mesaje de mulțumire, apreciere și încurajare, și își dădeau ”like”-uri între ei. 


Mi-am dat seama imediat că Raed Arafat nici nu are nevoie să scrie. Faptele lui vorbesc atât de tare de la sine, încât citind mesajele admiratorilor îți dai seama că dialogul e foarte viu, dar e un ping-pong între fapte (Arafat) și vorbele de apreciere ale celor care i-au cerut prietenia în mediul virtual.


În liceu am făcut voluntariat pentru prima dată în viața mea pentru a aduna donații de la concitadinii mei din Reghin în scopul de a achiziționa o salvare pentru SMURD, pe vremea aceea în faza de proiect județean. De atunci Raed Arafat e pentru mine un model de profesionalism, dedicare, pasiune și consecvență. Acum, el este și omul care nu are nevoie de vorbe pe Facebook.

dincolo de inna / beyond inna

Mă delectam mai devreme cu comentariile postate pe pagina de Facebook a Decât o Revistă, la solicitarea acestora de a o descrie pe Inna într-un cuvânt. În cateva ore s-au adunat 102 comentarii, iar plaja de răspunsuri se întinde de la ”sinistru” la ”kitch” și ”produsul (cu varianta scursura) societății în care trăim”.

Dar un răspuns ("Inna e România") îmi confirmă că și alții au început să gândească ce am gândit eu în urmă cu trei săptămâni când mă plimbam în minunatul orășel-satelit al Amsterdamului, Haarlem. Acolo am dat peste o gașcă de simpatici jurnaliști locali, cu care ne-am conversat timp de vreo 2 ceasuri. Când ne-au întrebat de unde suntem și le-am spus, reacția lor nu a fost ”Hagi, Ceaușescu, Nadia, Dracula și vampirii....” Identificatorul a fost, surpiză, Inna. ”Oh, Inna is from Romania, right?”, ”I guess” i-am răspuns, eu reușind să scap cu urechile tefere până atunci, ascultând doar radio Guerilla. Totuși, numele îmi suna vag cunoscut. ”Is she that famous?” m-am mirat eu cu voce tare. ”Oh, yes. She`s the next Lady Gaga.”

Așa că dacă începuseți să vă îngrijorați că scandalul brandului nostru de turism ne duce reputația de râpă, nu mai e cazul. Numele Inna este mai răsunător decât orice încearcă să comunice orice minister, și probabil mult mai eficient pompat financiar. Și dincolo de superficialitatea sau IQ-ul cântăreței, deocamdată mesajul ei este mai coerent și mai consecvent decât al ministerului turismului.

M-aș bucura ca brandul nostru de țară să fie împins din spate de cât mai multe inițiative private, chiar dacă nu sunt toate pe gustul nostru. De la stat nu cred că e cazul să mai așteptăm ceva. Pe când de la Inna - mai pot spera să facă un curs intensiv de engleză și unul de PR, pentru a învăța cum să se exprime în public fără să își piardă fanii sau să își atragă comentarii răutăcioase. Până la urmă, fata asta a captat mai multă atenție (favorabilă) de la publicul extern decât a reușit de-a lungul timpului brandul nostru de țară sau de turism. Poate în loc să o hulim pentru că nu ne place, mai bine ne-am gândi cum să ajutăm mai multe inițiative private să câștige mindshare peste hotare. Altfel, ne vom trezi curând asociați doar cu hoții, cerșetorii și alți asemenea "ambasadori" neoficiali de care e împânzită Europa.